Gō insemna "dur" si sta pentru "forta externa", iar jū inseamnă "moale" si sta pentru "puterea interna". Ryū inseamna "dragon" în limba japoneza, dar aici sta pentru "scoala". Asdadar, Gōjū-Ryū Karate înseamnă "scoala de karate dur-moale".

Scurt istoric

Gōjū-Ryū este stilul de karate care probabil mentine cele mai multe elemente originare chinezesti. Dezvoltarea acestui stil specific a inceput probabil prin Kanryo Higashionna, (1850-1915), originar din Naha, Okinawa. Se crede ca a studiat boxul chinezesc in China timp de multi ani, probabil stilul hung al shao lin chuan la maestrul de kung fu Liu Liu Ko, de care se zice ca ar fi fost pantofar. După intoarcerea pe Okinawa, Kanryo Higashionna a fondat o scoala proprie de arte martiale, care se distinguie prin integrarea de go-no (dur) si ju-no (moale) kempo intr-un singur sistem. Termenul de "karate" ("mina goala") nu exista inca pe vremea aceea, si stilul lui Higashionna era cunoscut sub denumirea de naha-te (stilul din Naha; te este denumirea unui sistem de arte martiale de pe Okinawa).

Elevul cel mai prominent al lui Higashionna a fost Miyagi Chojun (1888-1953), care este si cel care a dat numele de goju-ryu stilului, motiv din care uneori el este numit ca fondatorul stilului. Dupa moartea lui Higashionna, Miyagi a studiat si el in China, intorcindu-se la Naha in 1918. Folosirea de tehnici "tensho" sau "moi" in goju-ryu releva o influenta puternica a stilului chinezesc de kung-fu denumit stilul Fukien Cocor Alb (Fujian Bai He in limba chineza). Influenta acestui stil se datoreaza probabil lui Miyagi Chojun, care se crede ca a studiat acest stil in timpul sederii sale in China.

Denumirea stilului a avut loc mai degraba "prin accident": in 1930, numerosi maestrii de arte martiale japonezi l-au intrebat pe Jin’an Shinzato (elevul cel mai cunoscut al lui Chojun Miyagi) cu ocazia unei sederi la Tokyo cum se numeste stilul pe care-l practica. Deoarece naha-te nu avea un nume formal, nu a putut denumi stilul. Dupa intoarcerea la Naha/Okinawa, si după relatarea incidentului, Chojun Miyagi a decis alegerea numelui de Goju-Ryu (scoala dura si moale) pentru acest stil mostenit de la Kanryo Higashionna si dezvoltat mai departe de el insusi. Acest termen (goju) l-a preluat dintr-un text clasic chinezesc printre altele despre arte martiale (Bubishi). Acolo, intr-un poem numit "Hakku Kenpo" ("cele opt legi ale pumnului") apare: "felul de respiratie este duritate si moliciune, si totul in univers inhalează moale si exhalează dur".

KATA

In antrenamentul de karate, seturi pre-aranjate de miscari si tehnici, aranjamente ritualizate de lupte, numite kata joaca un rol fundamental. Katas pot fi intelese ca un "manual viu" in care tehnicile si filozofia de karate se transmit peste generatii.

Katas predate in Goju-Ryu sint mai degraba traditionale si deobicei li se acorda o mai mare atentie decit kumite (sau lupte libere, sparring).

Katas traditionale Goju

Taikyoku kata

Taikokyu se preda de regula la gradele de la jukyu la ikkyu (centura alba la maro). Taikyoku-urile din Goju-Ryu (taikyoku jodan, taikyoku chudan si taikyoku gedan, taikyoku kake uke, taikyoku mawashi uke) sint versiuni adaptate pentru acest stil, derivate din taikyoku-urile originale, create de Gigin Funakoshi si care sint predate azi de exemplu in kyokushin karate si shaolin karate. Aceste katas contin elemente de baza de blocks (aparari) si atac, precum miscarea in patru directii.

Gekisai kata

Gekisai Dai (cauta si distruge) Gekisai kata se preda de regula la gradele de la hachikyu la rokukyu (centura galbena la verde). Gekisai integreaza lovituri de picior cu blocks si lovituri cu pumnul, si introduce folosirea de tehnici tensho (moi), miscari in opt directii, miscari laterale si inapoi, si pozitia nekoashi dachi (pozitia picior de pisica). Unele pasaje se apropie de tehnici "de intrare" folosite in aikido. Exista doua versiuni: Gekisai Dai Ni, care incorporeaza tehnici mai "moi" decit Gekisai Dai Ichi, urmarind insa aceeasi schema. Age uke urmat de intrarea in sanchin si lovitura jodan trebuie executat in forta, distructiv, respiratia si timing-ul sunt foarte importante. Lovituta de picior, mae geri, se executa la nivel gedan.

Saifa kata

Saifa kata se preda la nivelele de la gokyu la sankyu (centura verde la maro). Printre altele, saifa instruieste aparari si contre la atacuri prin prindere/apucare de catre unul sau doi adversari. Tehnica centrala a acestei kata este lovitura de picior din pozitia de cocor. Schema de picioare (footwork) este asemanatoare cu cele ale taikokyu katas. Deasemenea el intareste si trupul prin miscarile ample executate si respiratia adecvata; la fiecare miscare cel putin se da aerul afara o data pe numaratoare.

Seiyunchin kata

Seiyunchin kata de obicei se preda la nivelele de la sankyu la ikkyu (centura maro). Seiyunchin se traduce cu "controleza, oprima, trage", ceea ce este o denumire adecvata, deoarece aceasta kata demonstreaza tehnici de dezechilibrare, aruncare si prindere a advresarului. Piesa centrala din schema acestei kata este preluata direct din stilul de kung-fu Cocor Alb (White Crane).

Shisochin kata

Shisochin scoate in evidenta conceptul de baza a goju-ryu, duritatea si moalele, integrate intr-un ansamblu. Aceasta kata schimba intre pozitii de lupta la distanta mare si lupta apropiata ("intrarea in adversar"). Shisochin era kata preferata a lui Miyagi Chojun; el zicea ca se potriveste cel mai bine tipului sau de corp.

Sanseiru kata

Sanseiru kata ("treizeci si sase de miscari") se practica la nivele mai inalte de centura neagra. Numarul de treizeci si sase provine din mitologia buddhista. Aceasta kata contine combinatii complexe de lovituri cu mina/pumnul si e de origine chinezeasca.

Sepai, Kururunfa, Seisan, si Suparinpei

Aceste patru katas constituie un set de katas mai subtil si care contine multe miscari ascunse, al caror adevarat inteles este greu de deslusit. Tehnicile sint mascate pentru a ascunde pentru ne-initiati intelesul si aplicabilitatea lor. Kururunfa - acest kata este de origine chinezeasca, practic forma s-a pastrat neschimbata. Suparinpei - 108 - imbina elementele ju cu cele go.

Sanchin kata

Sanchin kata contine tehnicile cele mai simple, dar in mod paradoxal este totusi cea mai dificila de dusa la perfectie. Sanchin se invata deseori la nivel de centura neagra, cu toate ca e indestul de simpla pentru a putea fi predata si la nivel de centura alba. Asta chiar se practica uneori, pentru a da elevului timp de a o stapini bine cind ajunge la centura neagra.

In sanchin kata apare doar o singura pozitie de picioare - anume sanchin dachi, asa-numita "pozitie a celor trei batalii". Ca si aceasta kata, sanchin dachi este o pozitie aparent foarte simpla (si de origine foarte veche, chinezeasca), si totusi greu de stapinit.

Corect executata, sanchin kata urmeaza stilul "dur" de karate. Practic toti muschii vor fi flexati si tensionati parcurgind schema de kata, facind-o astfel si una din cele mai epuizante. In traditia chinezeasca, sanchin kata antreneaza si folosirea de chi (ki in japoneza) pentru situatii de antrenament si de lupta. Aceasta kata poate chiar fi vazuta ca o forma de qi-gong din wushu-ul chinezesc.

Tensho kata

Tensho a fost creata de Chojun Miyagi. Se supranumeste "miini rotitoare" si constituie o combinatie de tensiune dura, dinamica cu respiratie adinca si miscari fluide de miini. Tehsho kata este foarte caracteristica pentru stilul Goju-Ryu.